Fermierii români nu vor mai beneficia de plata pentru practici agricole benefice pentru mediu și climă, pe scurt, plata pe înverzire. Această schemă de plată dispare. În schimb, vor apărea eco-schemele sau schemele ecologice, pentru care fermierii români, care vor să obțină mai mulți bani pe hectar, vor face angajamente.
Este o nouă arhitectură, verde îi spune Comisia Europeană. S-a renunțat la componenta de înverzire și, sigur, aspirațiile Comisiei sunt cele împărtășite de societate, dar și de fermieri, dar rămâne, totuși, o întrebare. Comisia vrea să facem mai mult cu bani mai puțini. Datorită Brexit-ului, 10% din bugetul anual european dispare. Era contribuția netă a Marii Britanii. În aceste condiții, va fi greu, în opinia mea și nu doar a mea, ci a statelor membre care au cuvânt în Consiliu, să reușești să faci mult mai mult pentru mediu, dar cu bani mai puțini.
Deci, rămâne un mare semn de întrebare, în acest sens. Sigur, Comisia a prevăzut ca eco-schemele, partea de Pilon 1, cum spunem, plăți directe, să fie obligatorii pentru statele membre, dar nu și pentru fermier. Și atunci rămâne obligatoriu pentru statul membru și sunt angajamente personale ale fermierilor. Se vor angaja și vor primi bani în plus.
Dar, repet, rămâne de văzut cu ce costuri și dacă subvenția primită este suficientă ca să aplici noi standarde de mediu care vizează protecția resurselor, apă, aer și, bineînțeles, utilizarea pesticidelor și fertilizanților. Îmi amintesc că am văzut în Belgia, pe un canal de televiziune belgian, un interviu în China, la producția organică, în care fermierul chinez a spus: în condițiile de climă și umiditate de aici este foarte greu să faci producția bio. Deci, trebuie văzut cu ce costuri pentru că, până la urmă, fermierul este un actor important pe piață, produce hrană la un preț accesibil, pentru că asta își propune Uniunea Europeană prin principiile pe care le aplică. Ăsta este primul obiectiv de bază al Politicii Agricole Comune.
Or, aplicând standarde mult mai înalte, mai costisitoare, producția se va reduce, utilizând pesticide mai puține, se reduce producția, rentabilitatea scade și va fi mai greu pentru cetățenii cu venituri reduse să poată să cumpere produse mai scumpe.
Deci, e o ecuație foarte complicată. Să sperăm că în final reforma se va adopta sub o formă care să nu afecteze existența fermierilor, performanța, a declarat Achim Irimescu, șeful Departamentului pentru Agricultură și Siguranță Alimentară din cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE și purtător de cuvânt al României pentru Comitetul Special pentru Agricultură (SCA).
Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, la nivelul anului 2018, este de 58,2361 euro/ha = 271,6015 lei/ha.
Potrivit APIA, fermierii încă mai beneficiază și în acest an de plata pe înverzire.